De veghe in lanul de secara, J.D. SALINGER

O noua traducere pentru tinerii de astazi. La cateva decenii dupa traducerea de referinta, Editura Polirom propune o versiune noua, tanara, a romanului-cult De veghe in lanul de secara. Situata de ani de zile in topul preferintelor cititorilor din Romania, De veghe in lanul de secara continua sa fie, la peste cincizeci de ani de la aparitie, cartea de capatai a adolescentei.

Ce poate fi uimitor pentru tinerii care o citesc acum, la 16 ani, si ai caror parinti s-au nascut, probabil, in aceeasi perioada ca si romanul, e ca trec prin aceleasi episoade, angoase si mirari precum Holden Caulfield. Doar ca el nu folosea atat de des cuvantul „cool” si nu naviga pe Internet. Iar cand simtea nevoia s-o sune pe fata de care era indragostit, ori renunta, pentru ca nu avea chef, ori intra in prima cabina de telefon. Problemele lui raman insa, si chiar si modul in care sunt rezolvate: prin revolta, prin negare sau, uneori, prin ignorarea lor.

Exista voci care se intreaba de ce totusi a avut romanul un succes atat de uimitor, in toata lumea si, deja, de atatia ani. In fond, nu e singura carte care-si pastreaza prospetimea cu trecerea timpului. E vorba despre altceva, un ceva despre care s-au scris zeci de mii de pagini. Ceva imposibil de sintetizat intr-o scurta prezentare. Poate, pur si simplu, e o carte foarte-foarte buna. Atat. Alaturati-va milioanelor de tineri care au citit-o si veti intelege.

Nascut pe 1 ianuarie 1919, la New York, Jerome David Salinger a inceput sa scrie in adolescenta. In 1940, a publicat nuvela The Young Ones, in revista americana Story, iar in 1942 s-a inrolat in armata, participand ulterior la Debarcarea din Normandia, o experienta care l-a marcat profund. Revenit in Statele Unite, Salinger publica, in 1948, in revista The New Yorker, nuvela O zi perfecta pentru pestii banana/ A perfect day for bananafish, in care-i prezinta cititorilor, pentru prima data, pe membrii familiei Glass, care vor aparea ulterior in mai multe dintre operele sale.

Impunerea definitiva a lui Salinger in lumea literara vine odata cu romanul De veghe in lanul de secara (Polirom, 2001; 2005; 2011), devenit deja o opera clasica a literaturii universale. In 1965, dupa alte cateva carti publicate, printre care Noua povestiri (Polirom, 2001), Dulgheri, inaltati grinda acoperisului • Seymour: o prezentare (Polirom, 2002), Franny si Zooey (Polirom, 2002; 2011) a disparut de pe scena literara americana.

Considerat unul dintre cei mai influenti scriitori americani, un clasic al literaturii secolului XX, J.D. Salinger si-a castigat treptat o faima paralela prin decizia de a se retrage initial din realitatea editoriala si apoi definitiv din viata publica. Nu a mai publicat nimic din anul 1965 si nu a acordat nici un interviu presei in ultimii 28 de ani. Viata scriitorului american a devenit un mister de la decizia sa de a se refugia in Cornish, New Hampshire.

Potrivit relatarilor fiicei scriitorului si ale unei prietene apropiate a acestuia, Salinger a scris pana spre sfarsitul vietii, insa nici un manuscris al sau nu a fost trimis unei edituri de mai bine de patru decenii. „Iubesc sa scriu si va asigur ca fac asta cu regularitate. Scriu pentru mine insa, si vreau sa fiu lasat in pace in timp ce fac asta”, declara Salinger in cel mai recent interviu al sau, acordat publicatiei Boston Globe in 1980.
J.D. Salinger a incetat din viata pe 28 ianuarie, la varsta de 91 de ani, la resedinta sa din Cornish, New Hampshire.